PARALELOGRÁM s.n. Patrulater cu laturile opuse egale și paralele. ♦ Paralelogramul forțelor = construcție grafică cu care se determină rezultanta a două forțe concurente. [< fr. parallélogramme, cf. gr. parallelos – paralelă, gramma – figură]. substantiv neutru paralelogram
PARALELOGRÁM s. n. patrulater cu laturile opuse egale și paralele. ♦ ŭl forțelor = construcție grafică cu care se determină rezultanta a două forțe concurente. (< fr. parallélogramme, germ. Parallelogramm) substantiv neutru paralelogram
*paralelográm n., pl. e (lat. parallelogrammum, d. vgr. parallelógrammon). Cŭadriláter compus din laturĭ egale între ele cîte doŭă și formînd doŭă unghĭurĭ obtuze și doŭă ascuțite saŭ, maĭ pe scurt, un rectángul turtit. substantiv neutru paralelogram
paralelográm (-lo-gram) s. n., pl. paralelográme substantiv neutru paralelogram
paralelogram n. cadrilater plan ale cărui laturi opuse sunt paralele. substantiv neutru paralelogram
PARALELOGRÁM, paralelograme, s. n. Patrulater care are laturile opuse paralele și egale. ◊ Paralelogramul forțelor = regulă și construcție grafică cu ajutorul cărora se determină rezultanta a două forțe concurente. – Din fr. parallélogramme, genn. Parallelogramm. substantiv neutru paralelogram
paralelogram substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | paralelogram | paralelogramul |
plural | paralelograme | paralelogramele | |
genitiv-dativ | singular | paralelogram | paralelogramului |
plural | paralelograme | paralelogramelor |