paniu definitie

paníŭ, -íe adj. Munt. Șpanchĭ convergent. – În vest paliŭ. – În BSG. 1922, 163: paniŭ, nebun, prost (Prah.). temporarpaniŭ

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipaniu

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z