paner definitie

credit rapid online ifn

panér (panére), s. n.1. Coș mic. – 2. Trăsură cu coșul făcut din nuiele. – Mr. păner. It. paniere, ven. paner, prin intermediul ngr. πανέρι (Gáldi 217; Graur, BL, V, 72). Sensul al doilea, în Mold., din fr. panier. substantiv neutrupaner

panér n., pl. e (ngr. panéri, d. it. paniere, coș, din lat. panarium, coș de pîne [!]; fr. panier. V. pîne). Coș (împletitură de rămurele, de vărguțe) de dus ceva. substantiv neutrupaner

credit rapid online ifn

panér (coș) s. n., pl. panére substantiv neutrupaner

paner n. coș: așează plantele într’un paner AL. [Lat. PANARIUM]. substantiv neutrupaner

pînár m. (d. pîne saŭ lat. panarius). Mold. Rar. Pitar, brutar, maĭ ales vorbind de cel ce vinde pîne. – Și pîner. În Munt. pîĭnar. temporarpînar

pînér, pîneríe, V. pînar, pînărie. temporarpîner

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipaner

paner  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular paner panerul
plural panere panerele
genitiv-dativ singular paner panerului
plural panere panerelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z