palíriĭ f. pl. ngr. palirriá, vgr. palirrora, d. pálin, ĭar, și réo, curg. V. piareĭe). Vechĭ. Flux și reflux. – La Con. (286) poliriĭ. substantiv feminin paliriĭ
| palirie | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | palirie | paliria |
| plural | palirii | paliriile | |
| genitiv-dativ | singular | palirii | paliriei |
| plural | palirii | paliriilor | |