reduceri si promotii 2018
Definitie paiajen - ce inseamna paiajen - Dex Online

paiajen definitie

paíng (Con. 251), paíngăn (nord), painjin (sud), păĭánjen (Munt. Olt.) și păiájen (Munt. vest) m. (bg. paing, paenk și paĭuk, d. vsl. paonkŭ și paĭonkŭ, painjin, paĭončina, bg. paĭužina, pînză de painjin; sîrb. pauk, ung. pank și pok). Un arahnid care are opt picĭoare și pînă la opt ochĭ și care se nutrește cu insecte, pe care le prinde într´o plasă pe care o țese cu un fir produs de el (tegenaria domestica și epeira diadéma). Tripitea. – Uniĭ painjinĭ îs marĭ pînă la 3 cm., ĭar în zona tóridă mult maĭ marĭ. Eĭ trăĭesc în scorburĭ saŭ în pămînt; alțiĭ, maĭ micĭ, trăĭesc pin [!] șoproane, podurĭ, case neîngrijite și aĭurea; alțiĭ trăĭesc chear [!] în apă. Rîĭa e cauzată de un arahnid parazit care trăĭește pe supt [!] pele [!]. V. mătase. substantiv masculin paing

PAIÁJEN s. m. v. păianjen. substantiv masculin paiajen

păĭájen, păĭánjen, V. paing. substantiv masculin păĭajen

păiajen m. insectă fără aripi, cu picioare multe, își țese o pânză subțire ca locuință si se nutrește cu insecte mai mici, ce le prinde prin pânza lucrată de dânsa. [Bulg. PAIŬJINU (din slav. PAOKŬ; v. paingăn)]. substantiv masculin păiajen

PĂIÁJEN s. m. v. păianjen. substantiv masculin păiajen

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului paiajen

paiajen   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular paiajen paiajenul
plural paiajeni paiajenii
genitiv-dativ singular paiajen paiajenului
plural paiajeni paiajenilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z