pafta definitie

credit rapid online ifn

paftá (paftále), s. f. – Încuietoare ornamentală, cataramă, broșă. – Mr., megl. paftă. Tc. pafta (Șeineanu, II, 280), din per. bafta, cf. bg., sb. pafta. substantiv femininpafta

pafta, paftale s. f. (prst.) semn / urmă lăsat(ă) de violența partenerului în timpul actului sexual. substantiv femininpafta

credit rapid online ifn

paftá (turc. [bg. sîrb.] pafta, d. pers. bafte, țesut, împletit). Pĭesă de metal lată, cum se obișnuĭește la sponcile cingătorilor. Balama lată care nu se poate desface de cît [!] împingînd cuĭu care unește cele doŭă plăcĭ ale eĭ. substantiv femininpafta

paftá s. f., art. paftáua, g.-d. art. paftálei; pl. paftále, art. paftálele substantiv femininpafta

paftà f. (obișnuit la pl.) 1. agrafă dintr’o placă metalică: paftale de piatră nestemată AL.; 2. pl. bete de încins. [Turc. PAFTA]. substantiv femininpaftà

PAFTÁ, paftale, s. f. 1. încheietoare ornamentală la haine sau la cingători, lucrată de obicei din metal (și împodobită cu pietre prețioase). ♦ Cingătoare alcătuită din plăci de metal legate între ele cu lănțișoare sau fixate între ele cu ținte. ♦ Dispozitiv (metalic) de închidere a unui obiect (carte, cutie etc.). 2. Piesă din tablă de oțel folosită pentru fixarea cablurilor pe zidurile clădirilor. – Din tc. pafta. substantiv femininpafta

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipafta

pafta  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pafta paftaua
plural paftale paftalele
genitiv-dativ singular paftale paftalei
plural paftale paftalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z