ostropăț definitie

credit rapid online ifn

ostropắț (-țuri), s. n. – (Mold.) Fel de mîncare din carne de pasăre sau de vînat cu sos picant cu oțet și usturoi. – Var. (Munt.) ostropel. Comp. din sl. ostro- „picant, înțepător”, cu bg., sb. pečeno „friptură”, pentru comp., cf. bg. ostrovrăh „ascuțit la vîrf”, ostroglav „cu cap ascuțit” etc. Cf. Cihac, II, 232 (după Tiktin, din ostropsl. ostru și sl. drobu „potroace”; după Scriban, din sl. *ostropici). substantiv neutruostropăț

ostropắț (est) n., pl. ețe și ățurĭ, și ostropĭél (vest) n., pl. e (vsl. *ostropĭcĭ, d. ostrŭ, ascuțit, aspru, acru; sîrb. ostika, oțet). Mîncare de puĭ cu sos de oțet, usturoĭ și făină. substantiv neutruostropăț

credit rapid online ifn

ostropăț (ostropel) n. tocană de miel cu usturoiu: avusesem poftă să mănânc un ostropăț AL. [Origină necunoscută]. substantiv neutruostropăț

OSTROPẮȚ s. n. v. ostropeț. substantiv neutruostropăț

OSTROPÉȚ, ostropețuri, s. n. (Reg.) Ostropel. ◊ Expr. A umbla cu ostropețul = a umbla din casă în casă, invitând la ospățul de a doua zi după cununie. [Var.: ostropắț s. n.] – Et. nec. substantiv neutruostropeț

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiostropăț

ostropăț   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ostropăț ostropățul
plural ostropățuri ostropățurile
genitiv-dativ singular ostropăț ostropățului
plural ostropățuri ostropățurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z