OSTÍL, -Ă adj. Care are o atitudine dușmănoasă, răuvoitoare, plină de ură, de antipatie; dușmănos, dușman, vrăjmaș. [< fr. hostile, cf. lat. hostilis]. adjectivostil
OSTÍL, -Ă adj. care are o atitudine dușmănoasă, răuvoitoare, plină de ură, de antipatie; dușmănos. ◊ nefavorabil. (< fr. hostile, lat. hostilis) adjectivostil
*ostíl, -ă adj. (lat. hostílis, d. hostis, dușman. V. oaspete, oaste). Dușmănesc, dușmănos. Adv. Dușmănește. adjectivostil
ostíl adj. m., pl. ostíli; f. ostílă, pl. ostíle adjectivostil
ostil a. dușmănesc. adjectivostil
OSTÍL, -Ă, ostili, -e, adj. Care manifestă o atitudine potrivnică sau dușmănoasă față de cineva sau de ceva; dușmănos, vrăjmaș. – Din fr. hostile. adjectivostil
ostil adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | ostil | ostilul | ostilă | ostila |
plural | ostili | ostilii | ostile | ostilele | |
genitiv-dativ | singular | ostil | ostilului | ostile | ostilei |
plural | ostili | ostililor | ostile | ostilelor |