ostentatoriu definitie

credit rapid online ifn

OSTENTATÓRIU adj. (Liv.) Ostentativ. [< fr. ostentatoire]. adjectivostentatoriu

OSTENTATÓRIU adj. ostentativ. (< fr. ostentatoire) adjectivostentatoriu

credit rapid online ifn

ostentatóriu (rar) [riu pron. riu] adj. m., f. ostentatórie (-ri-e); pl. m. și f. ostentatórii adjectivostentatoriu

OSTENTATÓRIU, -IE, ostentatorii, adj. (Rar) Ostentativ. – Din fr. ostentatoire. adjectivostentatoriu

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiostentatoriu

ostentatoriu  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ostentatoriu ostentatoriul ostentatorie ostentatoria
plural ostentatorii ostentatoriii ostentatorii ostentatoriile
genitiv-dativ singular ostentatoriu ostentatoriului ostentatorii ostentatoriei
plural ostentatorii ostentatoriilor ostentatorii ostentatoriilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z