reduceri si promotii 2018
Definitie ostentație - ce inseamna ostentație - Dex Online

ostentație definitie

OSTENTÁȚIE s.f. (Liv.) Atitudine de paradă, de provocare; prezentare demonstrativă a avantajelor, a bunurilor pe care le are cineva. [Gen. -iei, var. ostentațiune s.f. / cf. fr. ostentation, it. ostentazione]. substantiv feminin ostentație

OSTENTÁȚIE s. f. atitudine de paradă, de înfumurare, de nesocotire provocatoare a celorlalți; prezentare demonstrativă a avantajelor, a bunurilor pe care le are cineva; etalare pretențioasă. ♦ cu ~ = în mod demonstrativ, ostentativ. (< fr. ostentation, lat. ostentatio) substantiv feminin ostentație

ostentáție (-ți-e) s. f., art. ostentáția (-ți-a), g.-d. art. ostentáției; pl. ostentáții, art. ostentáțiile (-ți-i-) substantiv feminin ostentație

OSTENTÁȚIE, ostentații, s. f. Punere în valoare în mod provocator a unei însușiri; prezentare demonstrativă, etalare pretențioasă a ceva. ◊ Loc. adv. Cu ostentație = în mod demonstrativ, ostentativ. [Var.: ostentațiúne s. f.] – Din fr. ostentation, lat. ostentatio, -onis. substantiv feminin ostentație

*ostentațiúne f. (lat. ostentátio, -ónis). Demonstrațiune, acțiunea de a arăta cu mîndrie că posezĭ ceva, că nu te temĭ: a arăta cu ostentațiune, a face ostentațiune din avere. – Și áție. substantiv feminin ostentațiune

ostentați(un)e f. afectațiune de a face paradă cu spiritul, meritul, averea sa. substantiv feminin ostentațiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului ostentație

ostentație   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ostentație ostentația
plural ostentații ostentațiile
genitiv-dativ singular ostentații ostentației
plural ostentații ostentațiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z