osfinti definitie

credit rapid online ifn

osfințí (-țésc, -ít), vb. – A aghesmui. Sl. osvętiti „a sacrifica” (Tiktin), cf. sfînt. Sec. XVII, înv. E dubletul lui osfestui, vb. (a aghesmui), înv., din bg. osveštavam; și poate a lui osfinti, vb. (a asista, a ajuta), înv. temporarosfinți

1) sfințésc v. tr. (d. sfînt orĭ vsl. sventiti). Prefac în sfînt, santific, divinizez: a sfinți un martir. Consacrez, inaugurez pin sfeștanie: a sfinți o biserică. V. refl. Mă divinizez: sfințească-se numele tăŭ. Fam. Mă închin la biserică: ne-am sfințit și noĭ ! Mă procopsesc, ajung în rîndu oamenilor: hoțu fură, dar tot nu se sfințește. Omu sfințește locu, omu harnic înfrumusețează orĭ-ce loc. – Vechĭ și osf- (vsl. osv-), sfintesc, sfențesc și sfentesc. temporarsfințesc

credit rapid online ifn

osfințésc, V. sfințesc. temporarosfințesc

osfintésc v. intr. (vsl. *o-sŭ-vĭetovati supt [!] infl. luĭ osfințesc? V. sfat). Vechĭ. Asist, ajut: a osfinti cuĭva. verbosfintesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiosfinti

osfinti  temporar infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)osfinti osfintire osfintit osfintind singular plural
osfintind osfintiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) osfintesc (să)osfintesc osfinteam osfintii osfintisem
a II-a (tu) osfintești (să)osfintești osfinteai osfintiși osfintiseși
a III-a (el, ea) osfintește (să)osfinteai osfintea osfinti osfintise
plural I (noi) osfintim (să)osfintim osfinteam osfintirăm osfintiserăm
a II-a (voi) osfintiți (să)osfintiți osfinteați osfintirăți osfintiserăți
a III-a (ei, ele) osfintesc (să)osfintească osfinteau osfinti osfintiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z