ortotonus definitie

credit rapid online ifn

ORTOTÓNUS s.n. (Med.) Varietate de tetanos caracterizată printr-o contracție a musculaturii corpului, trunchiului și membrelor, care determină o poziție rigidă, dreaptă. [< fr. orthotonos, cf. gr. orthos – drept, tonos – tensiune]. substantiv neutruortotonus

ORTOTÓNUS s. n. varietate de tetanos caracterizată prin contracția musculaturii corpului, a trunchiului și membrelor, care determină o poziție rigidă, dreaptă. (< fr. orthotonos) substantiv neutruortotonus

credit rapid online ifn

ORTOTÓNUS, ortotonusuri, s. n. Spasm prelungit al mușchilor capului, trunchiului și membrelor care determină o poziție rigidă în linie dreaptă a corpului. – Din fr. orthotonos. substantiv neutruortotonus

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiortotonus

ortotonus  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ortotonus ortotonusul
plural ortotonusuri ortotonusurile
genitiv-dativ singular ortotonus ortotonusului
plural ortotonusuri ortotonusurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z