reduceri si promotii 2018
Definitie orna - ce inseamna orna - Dex Online

orna definitie

ORNÁ vb. I. tr. A împodobi; a decora. [< lat. ornare, cf. fr. orner, it. ornare]. verb tranzitiv orna

ORNÁ vb. tr. a împodobi; a decora. (< fr. orner, lat. ornare) verb tranzitiv orna

orná (a ~) vb., ind. prez. 3 orneáză verb tranzitiv orna

ornà v. a înfrumuseța cu găteli, a împodobi. verb tranzitiv ornà

ORNÁ, ornez, vb. I. Tranz. A pune în valoare, a înfrumuseța un lucru adăugându-i o podoabă; a împodobi, a decora. – Din fr. orner, lat. ornare. verb tranzitiv orna

*ornéz v. tr. (lat. ornare, a orna). Împodobesc, înfrumusețez, decorez: a orna un parc cu státue. Fig. Ilustrez, fac glorios orĭ amabil: virtuțile ornează sufletu. verb tranzitiv ornez

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului orna

orna   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) orna ornare ornat ornând singular plural
ornând ornați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ornez (să) ornez ornam ornai ornasem
a II-a (tu) ornezi (să) ornezi ornai ornași ornaseși
a III-a (el, ea) ornea (să) ornai orna ornă ornase
plural I (noi) ornăm (să) ornăm ornam ornarăm ornaserăm
a II-a (voi) ornați (să) ornați ornați ornarăți ornaserăți
a III-a (ei, ele) ornea (să) orneze ornau orna ornaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z