orhestrațiune definitie

credit rapid online ifn

*orhestrațiúne f. (fr. orchestration). Arta de a instrumenta o operă muzicală (instrumentațiune). Modu de combinațiune a părților uneĭ orhestre: orhestrațiunea luĭ Mexerbeer e bogată și sonoră. – Și -áție și -áre. substantiv femininorhestrațiune

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiorhestrațiune

orhestrațiune   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular orhestrațiune orhestrațiunea
plural orhestrațiuni orhestrațiunile
genitiv-dativ singular orhestrațiuni orhestrațiunii
plural orhestrațiuni orhestrațiunilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z