ORGANODINAMÍSM s. n. ansamblu de teorii care consideră bolile mintale ca manifestări regresive, legate de un deficit de energie condiționat de tulburări organice. (< organo- + dinamism) substantiv neutruorganodinamism
organodinamism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | organodinamism | organodinamismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | organodinamism | organodinamismului |
plural | — | — |