organism definitie

ORGANÍSM s.n. 1. Totalitatea organelor care formează o ființă; corp, ființă. 2. (Fig.) Ceea ce se prezintă, funcționează ca un tot unitar; organizație. [< fr. organisme]. substantiv neutruorganism

ORGANÍSM s. n. 1. corp viu, organizat prin metabolism și reproducere; ființă. 2. (fig.) ceea ce se prezintă, funcționează ca un tot unitar; organizație. 3. asociație de persoane, societate oficială recunoscută. (< fr. organisme, lat. organismus, gr. organismos, germ. Organismus)) substantiv neutruorganism

*organízm n., pl. e (fr. organisme, d. organe, organ). Totalitatea organelor unuĭ animal saŭ vegetal: organizmu [!] omenesc. Fig. Totalitatea părților unuĭ lucru organizat: un organizm politic. substantiv neutruorganizm

organísm s. n., pl. organísme substantiv neutruorganism

organism n. 1. dispozițiune generală a organelor și totalitatea funcțiunilor ce execută; 2. fig. constituirea unui lucru organizat. substantiv neutruorganism

ORGANÍSM, organisme, s. n. 1. Sistem viu (animal, plantă, microorganism) care este capabil de reproducere, creștere și întreținere; corp, ființă. 2. Fig. Ceea ce apare ca un tot închegat; ceea ce funcționează în mod organizat. ♦ Organizație (1). – Din lat. organismus, ngr. organismós, germ. Organismus, fr. organisme. substantiv neutruorganism