ordinal definitie

ORDINÁL, -Ă adj. Care indică ordinea, rangul. ♦ Numeral ordinal = numeral care arată ordinea, locul într-o serie. [Cf. fr. ordinal, lat. ordinalis]. adjectivordinal

ORDINÁL I. adj. numeral ~ = numeral care indică într-o serie locul, ordinea numerică. II. s. n. (mot.) număr care arată pentru un anumit obiect al câtelea este el într-un șir de obiecte. (< fr. ordinal) adjectivordinal

*ordinál, -ă adj. (lat. ordinalis). Relativ la ordine, la șir, la rînd: întîĭu, al doilea îs numerale ordinale. adjectivordinal

!ordinál (numeral ~) adj. m.; pl. f. ordinále adjectivordinal

ordinal a. privitor la ordinea în care sunt rânduite lucrurile: întâiul, al doilea sunt numerale ordinale. adjectivordinal

ORDINÁL, ordinale, adj. (În sintagma) Numeral ordinal = numeral care indică, într-o serie, locul, ordinea obiectelor prin numărare. – Din fr. ordinal. adjectivordinal