ordina definitie
- Vezi aici mai multe rimeordina
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuor
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuord
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuna
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuina
ORDINÁ vb. I. tr., refl. A (se) ordona. [< it. ordinare]. verb tranzitivordina
ORDINÁ vb. I v. ordona. verb tranzitivordina
ORDONÁ, (1) ordón, (2) ordonez, vb. I. Tranz. 1. A da un ordin, a porunci, a comanda; a cere, a pretinde, a dispune. ♦ (Înv.) A prescrie un medicament, un tratament. 2. A pune în ordine, a grupa într-un anumit fel; a aranja, a orândui. [Var.: (înv.) ordiná vb. I] – Din fr. ordonner. verb tranzitivordona
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiordina
| ordina verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)ordina | ordinare | ordinat | ordinând | singular | plural | ||
| ordinând | ordinați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | ordinez | (să)ordinez | ordinam | ordinai | ordinasem | |
| a II-a (tu) | ordinezi | (să)ordinezi | ordinai | ordinași | ordinaseși | ||
| a III-a (el, ea) | ordinează | (să)ordinai | ordina | ordină | ordinase | ||
| plural | I (noi) | ordinăm | (să)ordinăm | ordinam | ordinarăm | ordinaserăm | |
| a II-a (voi) | ordinați | (să)ordinați | ordinați | ordinarăți | ordinaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | ordinează | (să)ordineze | ordinau | ordinară | ordinaseră | ||