orbecat definitie

credit rapid online ifn

ORBECÁT, -Ă, orbecați, -te, adj. (Rar; despre ochi) Orbit, fermecat, fascinat. – V. orbeca. adjectivorbecat

orbecá (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 3 órbecă verborbeca

credit rapid online ifn

orbecà v. a umbla pipăind. [Derivat din orb]. verborbecà

ORBECÁ, órbec, vb. I. Intranz. (Înv. și reg.) A orbecăi. – Din orb2. verborbeca

obî́rcuĭ și -ĭésc v. intr. (vsl. *o-brŭkati = *brŭkati. V. bîrcîĭ). Buc. Horhăĭ, bojbăĭ, rătăcesc pe drum neștiut orĭ pin [!] întuneric. – Și orbî́cîĭ (Olt. ArhO. 1928, 157), (h)orbócăĭ, (h)orbắcăĭ (Munt.), obercăĭ saŭ -ĭésc, orbecăĭesc (Cant.) și urbúguĭ (Serbia). Forma a orbecá (oarbec saŭ orbec), dată de uniĭ, îmi pare fabricată ca să susțină etim. orb. V. díbuĭ. verbobîrcuĭ

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiorbecat

orbecat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular orbecat orbecatul orbeca orbecata
plural orbecați orbecații orbecate orbecatele
genitiv-dativ singular orbecat orbecatului orbecate orbecatei
plural orbecați orbecaților orbecate orbecatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z