ONICOFAGÍE s.f. Mania de a-și roade unghiile. [Gen. -iei. / < fr. onychophagie, cf. gr. onyx – unghie, phagein – a mânca]. substantiv feminin onicofagie
ONICOFAGÍE s. f. mania de a-și roade unghiile; titilomanie (2). (< fr. onychophagie) substantiv feminin onicofagie
onicofagíe (livr.) s. f., art. onicofagía, g.-d. onicofagíi, art. onicofagíei substantiv feminin onicofagie
ONICOFAGÍE s. f. (Livr.) Obicei de a-și mânca unghiile; roadere a unghiilor. – Din fr. onychophagie. substantiv feminin onicofagie
| onicofagie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | onicofagie | onicofagia |
| plural | onicofagii | onicofagiile | |
| genitiv-dativ | singular | onicofagii | onicofagiei |
| plural | onicofagii | onicofagiilor | |