omorî definitie

2) omór, a -î́ v. tr. (vsl. umoriti, a ucide, moriti, a ucide, d. mrĭeti, a muri, morŭ, moarte; rus. umoritĭ.El omoară; să omoare. V. zămorăsc, mort). Ucid, ĭaŭ vĭața cuĭva. V. refl. Mă ucid, mă sinucid. – Vechĭ și umór. verb tranzitiv omor

omorî (omór, -ít), vb. – A ucide. – Var. (înv.) umori. Mr. mor(omurescu), (o)murire. Sl. umoriti (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 227), cf. bg. omorjavam. Cuvînt de uz general (ALR, I, 289-90). – Der. omor, s. n. (moarte, omucidere, asasinat); omorîtor, adj. (ucigaș, asasin); omorîciune, s. f. (înv., moarte). verb tranzitiv omorî

omorî v. 1. a lua vieața într’un mod violent: a omorî un om; 2. a-și face seama, a se sinucide: s´a omorît. [Slav. UMORITI]. verb tranzitiv omorî

omor'î (a ~) vb., ind. prez. 3 omoáră, imperf. 3 sg. omorá, perf. s. 3 sg. omor'î, 3 pl. omorấră; conj. prez. 3 să omoáre; ger. omorấnd; part. omorất verb tranzitiv omorî

OMORÎ́, omór, vb. IV. 1. Tranz. A pricinui moartea cuiva, a lua viața cuiva; a ucide, a asasina, a achita. ◊ Expr. A omorî pe cineva cu zile = a pricinui (prin comportarea sa) moartea cuiva înainte de vreme; p. ext. a-i învenina cuiva viața, a-i produce supărări în mod continuu. A omorî (pe cineva) în bătaie = a bate pe cineva foarte tare, a snopi în bătaie. (Fam.) Nu mă omorî! exclamație care exprimă uimire, surprindere, mirare față de spusele (de necrezut ale) cuiva. ♦ Refl. A se sinucide. 2. Tranz. Fig. A distruge, a nimici. ◊ Expr. A-și omorî foamea = a-și potoli (pentru scurt timp) foamea. A-și omorî timpul = a-și folosi timpul cu ocupații fără importanță; a-și pierde vremea. 3. Tranz. Fig. A pricinui cuiva o suferință (fizică sau morală), o durere; a chinui. ♦ A sâcâi, a plictisi pe cineva cu ceva. 4. Refl. Fig. A-și cheltui toate puterile, a se epuiza, a se consuma făcând ceva. ◊ Expr. A se omorî de râs = a râde foarte tare, a se prăpădi de râs. A se omorî cu firea = a face eforturi mari pentru a realiza ceva, a se strădui foarte mult. – Din sl. umoriti. verb tranzitiv omorî

A OMORÎ a aboli, a achita, a atinge la abataj, a beli, a-i cânta (cuiva) prohodul, a curăța, a da gata, a dizolva, a face (cuiva) formele, a-i face cuiva felul / mucenicii / palanca / seama, a face cuiva mațele coadă de zmeu, a face cuiva pardesiu de scânduri, a face (pe cineva) harachiri, a face pe cineva fluturaș / îngeraș, a îmbălsăma, a împăia, a lăsa orfan (pe cineva), a lichida, a lua cuiva maul / oful / piuitul, a lua jugulara, a mătrăși, a-i mânca (cuiva) coliva, a mierli, a muta, a potcovi, a pune la pastramă, a rade, a răci, a răzui, a șterge de pe fața pământului, a termina, a trimite pe cineva pe lumea cealaltă, a veni de hac (cuiva). verb tranzitiv aomorî

a nu se omorî cu lucrul / cu munca / cu treaba expr. a nu munci la nivelul real al propriiilor posibilități; a munci puțin. verb tranzitiv anuseomorîculucrul

a omorî arici cu curul expr. (vulg.) a fi nimfomană. verb tranzitiv aomorîaricicucurul

a-și omorî plictiseala / timpul / vremea expr. a-și ocupa timpul cu lucruri lipsite de importanță. verb tranzitiv așiomorîplictiseala

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului omorî

omorî   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) omorî omorâre omorât omorând singular plural
omorând omorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) omor (să) omor omoram omorâi omorâsem
a II-a (tu) omori (să) omori omorai omorâși omorâseși
a III-a (el, ea) omoa (să) omorai omora omorî omorâse
plural I (noi) omorâm (să) omorâm omoram omorârăm omorâserăm
a II-a (voi) omorâți (să) omorâți omorați omorârăți omorâserăți
a III-a (ei, ele) omoa (să) omoare omorau omorâ omorâseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z