Alege sensul dorit: olan -substantiv masculin olan -substantiv neutru olan -temporar

olan definitie

OLÁN1, olani, s. m. Monedă de aur olandeză care a circulat până în sec. XIX și în Țările Române. – Cf. Olan[da]. substantiv masculinolan

2) olán n., pl. e (d. oală). Tub scurt de lut ars care servește la făcut stîlpĭ la sobe și conducte de apă. Țiglă, oală, placă curbă de lut ars cu care se acopere [!] casele. (ȘI olană f., pl. e). V. tulă. substantiv neutruolan

olan n. 1. canal, urloiu de cișmea; 2. țiglă de învelit case, sobe. [Tras din oală sau ol]. substantiv neutruolan

OLÁN2, olane, s. n. 1. Piesă de argilă arsă, de obicei de formă semicilindrică, folosită pentru executarea învelitorilor la acoperișurile unor clădiri. 2. Tub de argilă arsă, din care se fac canale de scurgere a apei, coșuri pentru fum etc. [Var.: olánă s. f.] – Ol + suf. -an. substantiv neutruolan

1) olán m. (turc. oghlan. V. icĭoglan, ulan). Fc. Flăcăŭ robust. temporarolan

olán1 (monedă) s. m., pl. oláni temporarolan

olán2 (piesă de argilă) s. n., pl. oláne temporarolan

olan n. 1. canal, urloiu de cișmea; 2. țiglă de învelit case, sobe. [Tras din oală sau ol]. temporarolan

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiolan

olan  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular olan olanul
plural olani olanii
genitiv-dativ singular olan olanului
plural olani olanilor
olan  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular olan olanul
plural olani olanii
genitiv-dativ singular olan olanului
plural olani olanilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z