olan definitie
- Vezi aici mai multe sinonime olan
- Vezi aici mai multe rime olan
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu ol
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu ola
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu an
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu lan
OLÁN1, olani, s. m. Monedă de aur olandeză care a circulat până în sec. XIX și în Țările Române. – Cf. Olan[da]. substantiv masculinolan
2) olán n., pl. e (d. oală). Tub scurt de lut ars care servește la făcut stîlpĭ la sobe și conducte de apă. Țiglă, oală, placă curbă de lut ars cu care se acopere [!] casele. (ȘI olană f., pl. e). V. tulă. substantiv neutruolan
olan n. 1. canal, urloiu de cișmea; 2. țiglă de învelit case, sobe. [Tras din oală sau ol]. substantiv neutruolan
OLÁN2, olane, s. n. 1. Piesă de argilă arsă, de obicei de formă semicilindrică, folosită pentru executarea învelitorilor la acoperișurile unor clădiri. 2. Tub de argilă arsă, din care se fac canale de scurgere a apei, coșuri pentru fum etc. [Var.: olánă s. f.] – Ol + suf. -an. substantiv neutruolan
1) olán m. (turc. oghlan. V. icĭoglan, ulan). Fc. Flăcăŭ robust. temporarolan
olán1 (monedă) s. m., pl. oláni temporarolan
olán2 (piesă de argilă) s. n., pl. oláne temporarolan
olan n. 1. canal, urloiu de cișmea; 2. țiglă de învelit case, sobe. [Tras din oală sau ol]. temporarolan
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiolan
| olan substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | olan | — |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural | — | — | |
| olan substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | olan | — |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural | — | — | |