octocoraliér (-li-er) s. m., pl. octocoraliéri substantiv masculinoctocoralier
OCTOCORALIÉR, octocoralieri, s. m. (La pl.) Subclasă de celenterate antozoare marine coloniale cu opt tentacule; (și la sg.) animal din această subclasă. [Pr.: -li-er] – Din fr. octocoralliaire. substantiv masculinoctocoralier
OCTOCORALIÉRI s.m.pl. (Zool.) Subclasă de celenterate, cuprinzând polipii, cu gura înconjurată de opt tentacule; (la sg.) animal din această subclasă. [ Sg. octocoralier. / < fr. octocoralliaires]. substantiv masculinoctocoralieri
OCTOCORALIÉRI s. m. pl. subclasă de polipi coralieri, cu gura înconjurată de opt tentacule. (< fr. octocoralliaires) substantiv masculinoctocoralieri
octocoralier substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | octocoralier | octocoralierul |
plural | octocoralieri | octocoralierii | |
genitiv-dativ | singular | octocoralier | octocoralierului |
plural | octocoralieri | octocoralierilor |