OCOPATÍE s. f. rău de transporturile terestre. (< fr. ochopathie, cf. gr. ochos, vehicul) substantiv femininocopatie
ocopație | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ocopație | ocopația |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | ocopații | ocopației |
plural | — | — |