OCHLOCRAȚÍE s. f. (ant.) puterea mulțimii informe și haotice a sclavilor. (< germ. Ochlokratie) substantiv femininochlocrație
ochlocrație | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ochlocrație | ochlocrația |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | ochlocrații | ochlocrației |
plural | — | — |