ochét (inel întăritor) s. m., pl. ochéți substantiv masculinochet
OCHÉT, ocheți, s. m. Inel metalic care întărește o gaură făcută într-o pânză de navă, într-o foaie de cort etc. pentru a nu se destrăma. ♦ (Reg.) Ochi1 (II4). [Var.: ochéț, ochéte s. m.] – Ochi1 + suf. -eț. substantiv masculinochet
ochéț/ochéte^ (laț, ochi de geam, bulboană) (reg.) s. m., pl. ochéți substantiv masculinocheț
OCHÉȚ s. m. v. ochet. substantiv masculinocheț
ocheți s. m. pl. (intl.) ochelari. substantiv masculinocheți
ochet substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ochet | ochetul |
plural | ocheți | ocheții | |
genitiv-dativ | singular | ochet | ochetului |
plural | ocheți | ocheților |