OCHENÁT, -Ă, ochenați, -te, adj. (Rar) Cu ochi mari, frumoși. – Din ochi + [sprânc]enat. adjectivochenat
ochenát, -ă adj. (d. ochĭ, după sprincenat). Ochĭos, cu ochiĭ marĭ și frumoșĭ. adjectivochenat
ochenat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | ochenat | ochenatul | ochenată | ochenata |
plural | ochenați | ochenații | ochenate | ochenatele | |
genitiv-dativ | singular | ochenat | ochenatului | ochenate | ochenatei |
plural | ochenați | ochenaților | ochenate | ochenatelor |