www.ReduPedia.ro
Definitie ocaziune - ce inseamna ocaziune - Dex Online

ocaziune definitie

OCAZIÚNE s.f. v. ocazie. substantiv feminin ocaziune

*ocaziúne f. (lat. oc-cásio, -ónis, d. casus, caz, și cádere, casum, a cădea). Împrejurare favorabilă, prilej: a profita de ocaziune. Împrejurare, întîmplare, prilej: el s´a distins cu ocaziunea luăriĭ Plevneĭ. Cauză, subĭect, prilej: ocaziune de proces, de ceartă. La ocaziune, cu vre-o ocaziune, la momentu favorabil. Lucru, marfă de ocaziune, marfă maĭ veche (dar încă bună) și ĭeftină pe care o cumperĭ la ocaziune. – Ob. ocázie (rut. rus. okáziĭa). V. conjunctură. substantiv feminin ocaziune

ocazi(un)e f. 1. prilej, împrejurare favorabilă: profitați de ocaziune; 2. împrejurare oarecare: a arătat curaj în sute de ocaziuni; 3. cauză: ocaziune de ceartă; la ocaziune, când se prezintă momentul favorabil; de ocaziune, care nu mai e nou și se vinde mai eftin. substantiv feminin ocaziune

OCAZIÚNE s.f, v. ocazie. substantiv feminin ocaziune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului ocaziune

ocaziune   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ocaziune ocaziunea
plural ocaziuni ocaziunile
genitiv-dativ singular ocaziuni ocaziunii
plural ocaziuni ocaziunilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z