ocazionalism definitie

OCAZIONALÍSM s.n. Concepție idealist-teologică din sec. XVII, care încerca să învingă, prin invocarea intervenției directe a divinității, inexplicabilitatea interacțiunii dintre suflet și corp. [Pron. -zi-o-. / cf. fr. occasionnalisme, it. occasionalismo]. substantiv neutruocazionalism

OCAZIONALÍSM s. n. concepție idealist-teologică, care încerca să rezolve, prin invocarea intervenției nemijlocite a divinității, problema interacțiunii dintre corp și suflet, ca două substanțe independente. (< fr. occasionnalisme) substantiv neutruocazionalism

ocazionalísm (-zi-o-) s. n. substantiv neutruocazionalism

OCAZIONALÍSM s. n. Doctrină conform căreia nu există cauză eficientă în afară de Dumnezeu, cauzele naturale fiind doar cauze ocazionale ce acționează prin providența divină. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. occasionnalisme. substantiv neutruocazionalism