OBTUZÚNGHI adj.n. invar. Triunghi obtuzunghi = triunghi cu un unghi obtuz. [< obtuz + unghi, după fr. obtusangle]. substantiv neutruobtuzunghi
OBTUZÚNGHI adj. triunghi ~ = triunghi cu un unghi obtuz. (după fr. obtusangle) substantiv neutruobtuzunghi
OBTUZÚNGHI adj. v. obtuzunghic. substantiv neutruobtuzunghi
obtuzunghi substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | obtuzunghi | obtuzunghiul |
plural | obtuzunghiuri | obtuzunghiurile | |
genitiv-dativ | singular | obtuzunghi | obtuzunghiului |
plural | obtuzunghiuri | obtuzunghiurilor |