obrăți definitie
- Vezi aici mai multe rimeobrăți
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuob
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuobr
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuți
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuăți
obrățésc v. tr. (d. obraț). Mold. Împart o falce în obrațe. verb tranzitivobrățesc
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiobrăți
| obrăți | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)obrăți | obrățire | obrățit | obrățind | singular | plural | ||
| obrățind | obrățiți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | obrățesc | (să)obrățesc | obrățeam | obrății | obrățisem | |
| a II-a (tu) | obrățești | (să)obrățești | obrățeai | obrățiși | obrățiseși | ||
| a III-a (el, ea) | obrățește | (să)obrățeai | obrățea | obrăți | obrățise | ||
| plural | I (noi) | obrățim | (să)obrățim | obrățeam | obrățirăm | obrățiserăm | |
| a II-a (voi) | obrățiți | (să)obrățiți | obrățeați | obrățirăți | obrățiserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | obrățesc | (să)obrățească | obrățeau | obrățiră | obrățiseră | ||