www.ReduPedia.ro
Definitie oblu - ce inseamna oblu - Dex Online

oblu definitie

óblu (oáblă), adj.1. (Înv.) Rotund. – 2. Plan lis. – 3. (Adv.) Direct, drept. Sl. oblu „rotund” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Cihac, II, 220; Conev 97), cf. sb., cr. obli „rotund”, pol. obły „rotund”, rus. oblyi „îndesat”. – Der. obleț (var. oblete), s. m. (pește, Alburnus lucidus); obli, vb. (a netezi, a egala; a gelui), unde a intervenit în ultimul sens oblu, s. n. (rindea), cuvînt trans., din germ. Hobel. adjectiv oblu

1) óblu n., pl. urĭ și oable (germ. hobel, ceh. hobl, pol. hebel). Trans. Rîndea, gealăŭ. V. oblesc. adjectiv oblu

2) óblu, oáblă adj. (vsl. oblŭ, rătund [!]; rus. 'blyĭ, corpulent). Vechĭ. Rătund. Azĭ. Trans. Mold. Pop. Neted, șes: cîmpie oablă. Drept: linie oablă. Adv. Încet, lin: a merge oblu. adjectiv oblu

óblu, adv. – Drept, direct: „Și ne-o spus să înturnăm / Și să vinim oblu la voi” (Bilțiu 1990: 74). – Din sl. oblǔ „rotund„. adjectiv oblu

oblu n. Tr. rândea. [Nemț. HOBEL]. adjectiv oblu

óblu (drept) (pop.) (o-blu) adj. m., pl. óbli; f. oáblă, pl. oáble adjectiv oblu

oblu a. și adv. 1. drept înainte: a merge oblu; 2. șes: câmpie oablă; 3. binișor: încet, oblu, că mi-i prăvăli AL. [Tras din obli, a da cu oblul, a aplana, de unde oblu, plan]. adjectiv oblu

ÓBLU, OÁBLĂ, obli, oable, adj., adv. I. Adj. I. (Pop.) Care se prezintă ca o linie dreaptă; fără cotituri, drept. ♦ (Despre câmpii) Plan, neted. ♦ (Despre înălțimi, urcușuri) Aproape vertical; abrupt. 2. (Despre mers) încet și uniform. Adv. (Pop.) În linie dreaptă; drept; p. ext. (în legătură cu verbe de mișcare) fără înconjur, fără ocol, direct. – Din sl. oblŭ. adjectiv oblu

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului oblu

oblu   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular 'oblu 'oblul oablă oabla
plural 'obli 'oblii oable oablele
genitiv-dativ singular 'oblu 'oblului oable oablei
plural 'obli 'oblilor oable oablelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z