OBLÓNG, -Ă adj. Lunguieț, alungit. [Cf. fr. oblong, lat. oblongus]. adjectivoblong
*oblóng, -ă adj. (lat. ob-longus). Lungăreț, maĭ mult lung de cît [!] lat. adjectivoblong
!oblóng (o-blong/ob-long) adj. m., pl. oblóngi; f. oblóngă, pl. oblónge adjectivoblong
oblong a. lungăreț, mai mult lung decât larg. adjectivoblong
OBLÓNG, -Ă, oblongi, ğe, adj. Care este mai mult lung decât lat; lunguieț, alungit. – Din fr. oblong, lat. oblongus. adjectivoblong
oblong adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | oblong | oblongul | oblongă | oblonga |
plural | oblongi | oblongii | oblonge | oblongele | |
genitiv-dativ | singular | oblong | oblongului | oblonge | oblongei |
plural | oblongi | oblongilor | oblonge | oblongelor |