www.ReduPedia.ro
Definitie obliga - ce inseamna obliga - Dex Online
Alege sensul dorit: obliga - substantiv feminin obliga - verb tranzitiv

obliga definitie

óbligă (înv.) (o-bli-) s. f., g.-d. art. óbligii; pl. óbligi substantiv feminin obligă

òbligă f. obligațiune de plată (vorbă ieșită din uz): iacă o obligă din partea mea AL. substantiv feminin òbligă

ÓBLIGĂ, obligi, s. f. (Înv.) Cambie, poliță2. – Din it. obbligo. substantiv feminin obligă

*oblíg, a v. tr. (lat. ób-ligo, -áre, d. lĭgare, a lega). Impun, cer, leg pintr´un act: patriotizmu ne obligă să fim soldațĭ, contractu te obligă să împlineștĭ condițiunea. Fig. Îndatorez, fac serviciĭ: el m´a obligat foarte mult. V. refl. Mă angajez, îmĭ impun o obligațiune, mă leg. verb tranzitiv oblig

OBLIGÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) îndatora. ♦ A da sau a lua asupră-și o sarcină, a (se) angaja. 2. tr. A constrânge, a sili (pe cineva la ceva). [P.i. oblíg. / < lat. obligare, cf. fr. obliger]. verb tranzitiv obliga

OBLIGÁ vb. I. tr., refl. a (se) îndatora. ◊ a da, a lua asupră-și o sarcină, a (se) angaja. II. tr. a constrânge. (< lat. obligare, fr. obliger) verb tranzitiv obliga

obligá (oblíg, obligát), vb. – A sili. Lat. obligare (sec. XIX). – Der. (din fr.) obligativitate, s. f.; obligator(iu), adj.; obligați(un)e, s. f. verb tranzitiv obliga

obligá (a ~) (o-bli-) vb., ind. prez. 3 oblígă verb tranzitiv obliga

obligà v. a îndatora. verb tranzitiv obligà

OBLIGÁ, oblig, vb. I. 1. Tranz. A constrânge, a sili (pe cineva la ceva); a impune. 2. Tranz. și refl. A (se) îndatora. 3. Refl. A se angaja, a-și lua o sarcină, o răspundere. – Din lat. obligare, fr. obliger. verb tranzitiv obliga

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului obliga

obliga   substantiv feminin infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) obliga obligare obligat obligând singular plural
obligând obligați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) oblig (să) oblig obligam obligai obligasem
a II-a (tu) obligi (să) obligi obligai obligași obligaseși
a III-a (el, ea) obli (să) obligai obliga obligă obligase
plural I (noi) obligăm (să) obligăm obligam obligarăm obligaserăm
a II-a (voi) obligați (să) obligați obligați obligarăți obligaserăți
a III-a (ei, ele) obli (să) oblige obligau obliga obligaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z