OBIDÓS, -OÁSĂ, obidoși, -oase, adj. (Înv.) Îndurerat, amărât; sensibil. – Obidă + suf. -os. adjectivobidos
obidos adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | obidos | obidosul | obidoasă | obidoasa |
plural | obidoși | obidoșii | obidoase | obidoasele | |
genitiv-dativ | singular | obidos | obidosului | obidoase | obidoasei |
plural | obidoși | obidoșilor | obidoase | obidoaselor |