www.ReduPedia.ro
Definitie obicinui - ce inseamna obicinui - Dex Online

obicinui definitie

OBICINUÍ vb. IV v. obișnui. verb tranzitiv obicinui

obișnuĭésc și (vechĭ) -cĭnuĭésc v. tr. (d. vsl. obyčĭnŭ, bg. običen, -čno, obișnuit; sîrb. običavati, a se obișnui). Am obiceĭ: obișnuĭesc să beŭ [!] ceaĭ, nu obișnuĭesc rom la ceaĭ. Deprind cu, învăț cu: pe copiĭ nu trebuĭe să-ĭ obișnuĭeștĭ cu luxu. V. refl. Mă deprind cu, mă învăț cu: copiiĭ trebuĭe să fie obișnuițĭ cu disciplina. Înădesc la, învăț cu nărav: porciĭ s´aŭ obișnuit la grăunțe. A fi în uz, a se uzita: acest cuvînt nu se obișnuĭește. A te obișnui răŭ, a lua un obiceĭ răŭ. V. metahirisesc. verb tranzitiv obișnuĭesc

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului obicinui

obicinui   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) obicinui obicinuire obicinuit obicinuind singular plural
obicinuind obicinuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) obicinuiesc (să) obicinuiesc obicinuiam obicinuii obicinuisem
a II-a (tu) obicinuiești (să) obicinuiești obicinuiai obicinuiși obicinuiseși
a III-a (el, ea) obicinuiește (să) obicinuiai obicinuia obicinui obicinuise
plural I (noi) obicinuim (să) obicinuim obicinuiam obicinuirăm obicinuiserăm
a II-a (voi) obicinuiți (să) obicinuiți obicinuiați obicinuirăți obicinuiserăți
a III-a (ei, ele) obicinuiesc (să) obicinuiască obicinuiau obicinui obicinuiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z