reduceri si promotii 2018
Definitie obediență - ce inseamna obediență - Dex Online

obediență definitie

OBEDIÉNT, -Ă adj. (Liv.) Ascultător, supus; blând. [Pron. -di-ent. / cf. it. obbediente, lat. oboediens]. adjectiv obedient

OBEDIÉNT, -Ă adj. ascultător, supus; docil. (< it. obbediente, lat. oboediens) adjectiv obedient

obediént (-di-ent) adj. m., pl. obediénți; f. obediéntă, pl. obediénte adjectiv obedient

OBEDIÉNT, -Ă, obedienți, -ie, adj. Supus, ascultător. [Pr.: -di-ent]Din lat. obediens, -ntis, it. obbediente. adjectiv obedient

OBEDIÉNȚĂ s.f. (Liv.) Supunere, ascultare. [Pron. -di-en-. / cf. lat. oboedientia, fr. obédience]. substantiv feminin obediență

OBEDIÉNȚĂ s. f. supunere, ascultare. (< fr. obédience, lat. oboedientia) substantiv feminin obediență

obediénță (-di-en-) s. f., g.-d. art. obediénței; pl. obediénțe substantiv feminin obediență

OBEDIÉNȚĂ, obediențe, s. f. Supunere, ascultare. [Pr.: -di-en-] – Din fr. obédience, lat. obedientia. substantiv feminin obediență

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului obediență

obediență   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular obediență obediența
plural obediențe obediențele
genitiv-dativ singular obediențe obedienței
plural obediențe obediențelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z