OBCÓNIC, -Ă adj. De forma unui con inversat. [Cf. germ. obkonisch, cf. lat. ob – invers, conus – con]. adjectivobconic
OBCÓNIC, -Ă adj. de forma unui con răsturnat. (< fr. obconique, germ. obkonisch) adjectivobconic
OBCÓNIC, -Ă, obconici, -ce, adj. De forma unui con inversat. – Din germ. obkonisch. adjectivobconic
obconic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | obconic | obconicul | obconică | obconica |
plural | obconici | obconicii | obconice | obconicele | |
genitiv-dativ | singular | obconic | obconicului | obconice | obconicei |
plural | obconici | obconicilor | obconice | obconicelor |