oácheș, -ă adj. (mrom. oáchiș, ceĭa ce ar cere etim. ochĭ, adică „cu ochĭ negri vioĭ”, ca gureș d. gură. Cp. și cu bg. vaklúša, oaĭe cu ochĭ negri, d. vaklŭ, oacheș. Cp. și cu ung. vákás, breaz). Brun, cu păru și ochiĭ negri saŭ de coloare închisă. V. galeș. temporaroacheș