năpăstuit definitie

credit rapid online ifn

NĂPĂSTUÍT, -Ă, năpăstuiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care este nedreptățit, căruia i se face un rău; asuprit, oprimat. ♦ Defăimat, calomniat. – V. năpăstui. adjectivnăpăstuit

năpăstuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năpăstuiésc, imperf. 3 sg. năpăstuiá; conj. prez. 3 să năpăstuiáscă verb tranzitivnăpăstui

credit rapid online ifn

năpăstuì v. 1. a asupri, a impila pe nedrept: unii năpăstuesc omul chiar pe sfânta dreptate CR.; 2. a învinui fără temeiu: ce o năpăstuești și tu? AL. [Tras din năpaste]. verb tranzitivnăpăstuì

NĂPĂSTUÍ, năpăstuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A face cuiva o nedreptate, un rău; a nedreptăți, a persecuta, a asupri pe cineva. 2. A învinui pe nedrept; a ponegri, a calomnia, a defăima. – Din sl. napastovati. Cf. năpastă. verb tranzitivnăpăstui

năpăstuĭésc v. tr. (d. năpastie saŭ vsl. napastovati. V. năpădesc). Acuz pe nedrept. verb tranzitivnăpăstuĭesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluinăpăstuit

năpăstuit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular năpăstuit năpăstuitul năpăstui năpăstuita
plural năpăstuiți năpăstuiții năpăstuite năpăstuitele
genitiv-dativ singular năpăstuit năpăstuitului năpăstuite năpăstuitei
plural năpăstuiți năpăstuiților năpăstuite năpăstuitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z