nunciu definitie

NÚNCIU s.m. v. nunțiu. substantiv masculin nunciu

NÚNȚIU s.m. Prelat-ambasador al papei într-o țară străină. [Pron. -țiu, var. nunciu s.m. / cf. germ. Nuntius, it. nunzio < lat. nuntius – mesager]. substantiv masculin nunțiu

* núnțiŭ m. (it. nunzio, d. lat. nuntius, anunțător, nuntiare, a anunța). Ambasador al papeĭ. – Fals nunciŭ. substantiv masculin nunțiŭ

nunciu m. reprezentantul papei pe lângă un guvern. substantiv masculin nunciu

NÚNCIU s. m. v. nunțiu. substantiv masculin nunciu

* nunciatúră, núnciŭ V. nunț-. substantiv masculin nunciatură