numerotare definitie

credit rapid online ifn

NUMEROTÁRE s.f. Acțiunea de a numerota și rezultatul ei; ordonare după numere; numerotație; numerotat. [< numerota]. substantiv femininnumerotare

numerotáre s. f., g.-d. art. numerotắrii; pl. numerotắri substantiv femininnumerotare

credit rapid online ifn

NUMEROTÁRE, numerotări, s. f. Acțiunea de a numerota și rezultatul ei; numerotație, numerotat (1). – V. numerota. substantiv femininnumerotare

NUMEROTÁ vb. I. tr. A însemna cu numere în ordine succesivă. [< fr. numéroter]. verb tranzitivnumerota

NUMEROTÁ vb. tr. a însemna cu numere în ordine succesivă. (< fr. numéroter) verb tranzitivnumerota

numerotá (a ~) vb., ind. prez. 3 numeroteáză verb tranzitivnumerota

numerotà v. a deosebi cu numere. verb tranzitivnumerotà

NUMEROTÁ, numerotez, vb. I. Tranz. A însemna o serie de obiecte sau de ființe cu numere în ordine succesivă (pentru a le putea identifica și a le deosebi între ele). – Din fr. numeroter. verb tranzitivnumerota

* numerotéz v. tr. (fr. numéroter, d. numéro, care vine d. it. número, număr). Pun număr ca să se distingă: a numerota paginile uneĭ cărțĭ, scaunele uneĭ sale, casele uneĭ strade. verb tranzitivnumerotez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluinumerotare

numerotare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular numerotare numerotarea
plural numerotări numerotările
genitiv-dativ singular numerotări numerotării
plural numerotări numerotărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z