numerota definitie

credit rapid online ifn

NUMEROTÁ vb. I. tr. A însemna cu numere în ordine succesivă. [< fr. numéroter]. verb tranzitivnumerota

NUMEROTÁ vb. tr. a însemna cu numere în ordine succesivă. (< fr. numéroter) verb tranzitivnumerota

credit rapid online ifn

numerotá (a ~) vb., ind. prez. 3 numeroteáză verb tranzitivnumerota

numerotà v. a deosebi cu numere. verb tranzitivnumerotà

NUMEROTÁ, numerotez, vb. I. Tranz. A însemna o serie de obiecte sau de ființe cu numere în ordine succesivă (pentru a le putea identifica și a le deosebi între ele). – Din fr. numeroter. verb tranzitivnumerota

* numerotéz v. tr. (fr. numéroter, d. numéro, care vine d. it. número, număr). Pun număr ca să se distingă: a numerota paginile uneĭ cărțĭ, scaunele uneĭ sale, casele uneĭ strade. verb tranzitivnumerotez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluinumerota

numerota  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)numerota numerotare numerotat numerotând singular plural
numerotând numerotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) numerotez (să)numerotez numerotam numerotai numerotasem
a II-a (tu) numerotezi (să)numerotezi numerotai numerotași numerotaseși
a III-a (el, ea) numerotea (să)numerotai numerota numerotă numerotase
plural I (noi) numerotăm (să)numerotăm numerotam numerotarăm numerotaserăm
a II-a (voi) numerotați (să)numerotați numerotați numerotarăți numerotaserăți
a III-a (ei, ele) numerotea (să)numeroteze numerotau numerota numerotaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z