reduceri si promotii 2018
Definitie numărătoare - ce inseamna numărătoare - Dex Online

numărătoare definitie

numărătoáre1 (numărare, obiect) s. f., g.-d. art. numărătórii; pl. numărătóri substantiv feminin numărătoare

numărătoare f. 1. calcul amănunțit; 2. numerar. substantiv feminin numărătoare

NUMĂRĂTOÁRE numărători, s. f. 1. Numărare; socoteală, calcul. ◊ Numărătoare inversă = program de operații care se desfășoară în intervalul de timp ce desparte momentul curent de momentul lansării unei nave spațiale sau de debutul unei activități (de importanță majoră). 2. Abac. – Număra + suf. -(ă)toare. substantiv feminin numărătoare

*contór n., pl. oare (fr. compteur, d. compter, a număra. V. cont). Aparat de măsurat distanțele, apa, gazu consumat ș. a. – Curat rom. măsurător, numărător. substantiv masculin și feminin contor

NUMĂRĂTÓR s.m. 1. Termen al unei fracții, scris deasupra liniei de fracție, care arată numărul de părți conținute de fracție. 2. Aparat folosit pentru numărat. [< număra + -tor, după fr. numérateur]. substantiv masculin și feminin numărător

NUMĂRĂTÓR I. s. m. 1. termen al unei fracții, deasupra liniei de fracție, indicând numărul de părți conținute de fracție. 2. aparat folosit la numerotare la tiparul înalt. II. s. m. f. persoană care numără, socotește, calculează ceva (după fr. numérateur) substantiv masculin și feminin numărător

numărătór1 (persoană, termen al unei fracții) s. m., pl. numărătóri substantiv masculin și feminin numărător

numărătór2 (aparat) s. n., pl. numărătoáre substantiv masculin și feminin numărător

numărătór, -oáre adj. Care numără. S.f. Acțiunea saŭ știința de a număra, de a afla număru uneĭ sume, uneĭ mulțimĭ (statistică, recensiment, catagrafie): după ultima numărătoare, populațiunea Româniiĭ e de 20,000,000. S.n., pl. oare. Aritm. Acela dintre ceĭ doĭ terminĭ aĭ uneĭ fracțiunĭ care arată de cîte orĭ cuprinde părțile unitățiĭ și care se scrie deasupra numitoruluĭ. substantiv masculin și feminin numărător

numărător m. număr ce indică câte părți ale unității se coprind într’o fracțiune. substantiv masculin și feminin numărător

NUMĂRĂTÓR, -OÁRE, numărători, -oare, s. n., s. m. 1. S. n. Aparat care servește la numărare. 2. S. m. și f. (Rar) Persoană care numără, care socotește, care calculează ceva, care are profesia de a număra. 3. S. m. Termen al unei fracții ordinare, scris deasupra liniei de fracție, arătând numărul de părți egale (indicate de numitor) conținute de fracție. – Număra + suf. -ător. substantiv masculin și feminin numărător

numărătoáre2 (persoană) s. f., g.-d. art. numărătoárei; pl. numărătoáre substantiv masculin și feminin numărătoare

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului numărătoare

numărătoare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular numărătoare numărătoarea
plural numărători numărătorile
genitiv-dativ singular numărători numărătorii
plural numărători numărătorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z