NÓRIA s.f. (Tehn.) Mașină hidraulică, folosită mai ales la irigații, cu cupe montate pe un lanț fără sfârșit care se umplu prin scufundare. [Pron. -ri-a. / < fr., sp. noria < ar. naura]. substantiv femininnoria
enoríe f. (ngr. enoria, parohie, d. vgr. en-órios, din ăuntru [!] hotarelor, d. óros, hotar. V. afurisesc). Parohie, circumscripțiunea unuĭ preut [!]. Locuitoriĭ uneĭ enoriĭ. – Vechĭ și norie (vsl. noriĭa). substantiv femininenorie
noria substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | noria | noria |
plural | norii | noriile | |
genitiv-dativ | singular | norii | noriei |
plural | norii | noriilor |