nord definitie

NORD s.n. 1. Punct cardinal care se află în direcția stelei polare; miazănoapte. 2. Ținut, regiune etc. de la nord (1). [Cf. fr. nord, it. nord, germ. Nord]. substantiv neutru nord

NORD s. n. 1. punct cardinal care se află în direcția Stelei Polare; miazănoapte. 2. ținut, regiune etc. de la nord (1). (< fr., engl. nord) substantiv neutru nord

*Nord (zonă geografică) s. propriu n. substantiv neutru nord

* nord n. (fr. nord, d. germ. nord; sp. norte). Mează-noapte, acea parte a pămîntuluĭ care e spre steaŭa polară. Țară (regiune) de la nord: America de Nord, om de nord. V. sud, vest, est. substantiv neutru nord

nord s. n.; abr. N substantiv neutru nord

Nord n. 1. punctul orizontului dinspre partea stelei polare; 2. țară septentrională: om dela Nord. substantiv neutru nord

Nord (Capul) n. promontoriu la N. Norvegiei. ║ (Canalul): strâmtoare între Irlanda si Scoția. ║ (Marea de), partea Oceanului Atlantic coprinsă între Norvegia, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Franța si Anglia. substantiv neutru nord

NORD s. n. 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale aflat în direcția Stelei Polare; miazănoapte. (Adjectival) Polul Nord. ◊ Nord magnetic = direcție în care se îndreaptă întotdeauna vârful unui ac magnetic. ◊ Loc. adj. De nord = nordic.Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată spre nord (1); ținut nordic. ♦ Popoarele, lumea etc. din aceste regiuni. – Din fr. nord, germ. Nord. substantiv neutru nord

a-i trage (cuiva) una de adoarme în Gara de Nord / de joacă zaruri cu măselele din gură / de se plictisește în aer expr. (adol.) a lovi (pe cineva), a bate (pe cineva) rău. substantiv neutru aitrage

Nord-Est n. punct situat la egală distanță între E. și N. substantiv neutru nordest

Nord-Vest n. punct între N. și V. substantiv neutru nordvest

nord-ést s. n.; abr. N-E substantiv neutru nord-est

!Pólul Nord s. propriu m. substantiv neutru polulnord

nord-vést s. n.; abr. N-V substantiv neutru nord-vest

nord-éstic adj. m., pl. nord-éstici; f. nord-éstică, pl. nord-éstice substantiv neutru nord-estic

nord-véstic adj. m., pl. nord-véstici; f. nord-véstică, pl. nord-véstice substantiv neutru nord-vestic

nord-coreeán adj. m., s. m., pl. nord-coreéni; adj. f., s. f. nord-coreeánă, pl. nord-coreéne substantiv neutru nord-coreean

nord-americán adj. m., s. m., pl. nord-americáni; adj. f., s. f. nord-americánă, pl. nord-americáne substantiv neutru nord-american

nord-dunăreán adj. m., pl. nord-dunăréni; f. nord-dunăreánă, pl. nord-dunăréne substantiv neutru nord-dunărean

*nord-coreeáncă s. f., g.-d. art. nord-coreéncei; pl. nord-coreénce substantiv neutru nord-coreeancă

nord-vietnaméz (-vi-et-) adj. m., s. m., pl. nord-vietnamézi; adj. f., s. f. nord-vietnaméză, pl. nord-vietnaméze substantiv neutru nord-vietnamez

nord-americáncă s. f., g.-d. art. nord-americáncei; pl. nord-americánce substantiv neutru nord-americancă

Margareta de Valdemar (Semiramida Nordului) f. guvernă ca regentă Suedia, Norvegia și Danemarca (1358-1412). substantiv neutru margaretadevaldemar

sună telefonul ca-n Gara de Nord expr. se spune despre un post telefonic foarte solicitat, despre o persoană care este foarte căutată la telefon. substantiv neutru sunătelefonulcangaradenord