nobilitate definitie

NOBILITÁTE s.f. (Liv.) Clasa nobililor; nobilime. [Cf. it. nobilitate, germ. Nobilität]. substantiv femininnobilitate

nobilitáte (înv.) s. f., g.-d. art. nobilitắții substantiv femininnobilitate

NOBILITÁTE s. f. (Înv.) 1. Noblețe (1). 2. Noblețe (3). – Din lat. nobilitas, -atis. substantiv femininnobilitate

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluinobilitate

nobilitate  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nobilitate nobilitatea
plural nobilități nobilitățile
genitiv-dativ singular nobilități nobilității
plural nobilități nobilităților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z