no definitie

NO s. n. dramă lirică japoneză în care renasc cântecul, poezia, dansul, pantomima și măștile, cu subiecte împrumutate din legendele șintoiste și budiste. (< fr. ) substantiv neutru no

no1 (reg.) interj. substantiv neutru no

no2 (teatrul ~) s. n. substantiv neutru no

no, interj, (noa) – 1. Ei, hei, deci: „Noa, amu ne căsătorim în iarna asta” (Memoria 2001: 13). „Noa, întreab-o că ți-a spune” (idem, 22). Echivalentul eng. well (adv.) „bine„, (interj.) „ei” sau so (adv.) „astfel, deci”. – Cf. sl. no (Tiktin cf. DER), magh. na (DEX). substantiv neutru no

NO interj. (Reg.) Ei! hei! ia! – Din magh. na. substantiv neutru no

NO MAN'S LAND s.n. Fâșie de pământ aflată între liniile cele mai înaintate ale beligeranților; porțiune-tampon între frontiere; țara nimănui. [< engl. no man's land]. substantiv neutru nomansland

NO MAN'S LAND [Pron.: năumenzlénd] s. n. fâșie de pământ între liniile cele mai înaintate ale beligeranților; porțiune tampon între frontiere. ♦ (fig.) țara nimănui. (< engl. no man's land) substantiv neutru nomansland

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului no

no   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular no noul
plural
genitiv-dativ singular no noului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z