nisetru definitie

NISETRU, nisetri, s.m. Pește din fam. acipenseridae (sturioni), prezent în Marea Neagră și Marea Caspică și în fluviile aferente, de până la 2 m lungime și o greutate de până la 100 kg, de la care se obțin icre negre cu bobul mare, de 3-3,5 mm diametru, de culoare cenușie-închisă (Acipenser güldenstaedti). – V. sturion substantiv masculin nisetru

nisétru (nisétri), s. m. – Sturion (Acipenser Gueldenstaedtii Brandt). Sl. jesetrŭ, probabil prin intermediul bg., rus. esetr (Cihac, II, 150; Tiktin), cf. sb., cr. jesetra (bg. nesetra, Conev 53, pare dubios sau der. din rom.). Fonetismul este curios. S-a explicat (Tiktin) ca rezultat dintr-un *isetru, cu aglutinarea articolului. substantiv masculin nisetru

nisétru m. (bg. nesetr, esetr, osetr, d. vsl. ĭesetrŭ, rus. osétr, pol. jesiotr, litv. asetras; lat. stúrio, it. storióne, fr. esturgeon, vgerm. sturio, ngerm. stör). Bogzar, un pește întocmaĭ ca morunu, dar cu grăsimea albă (acipenser Güldenstädtii). – În est năsătru. substantiv masculin nisetru

nisétru (-se-tru) s. m., art. nisétrul; pl. nisétri, art. nisétrii substantiv masculin nisetru

nisetru m. pește până la doi metri de lung, trăiește în Marea-Neagră și în Marea Caspică (Accipenser sturio). [Dial. isetru = slav. ĬESETRŬ: forma nisetru rezultă din fuziunea un isetru]. substantiv masculin nisetru

NISÉTRU, nisetri, s. m. Pește mare, răpitor, cu corpul alungit și îndesat, având pe laturi și pe spate plăci cornoase, cu capul mic și botul scurt, lat și rotunjit, prețuit pentru carnea și pentru icrele lui (negre) (Acipenser guldenstaedti). – Din bg. nesetăr, esetăr. substantiv masculin nisetru

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului nisetru

nisetru   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nisetru nisetrul
plural nisetri nisetrii
genitiv-dativ singular nisetru nisetrului
plural nisetri nisetrilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z