NEX s.m. 1. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. 2. (Latinism) Legătură, înlănțuire (între fenomene); relație. ◊ Nex cauzal = raport de la cauză la efect. [< lat. nexus]. substantiv neutrunex
NEX s. m. 1. legătură, înlănțuire; relație, raport. ♦ ~ cauzal = raport de la cauză la efect. 2. (jur.) contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. (< lat. nexus) substantiv neutrunex
* nex n., pl. urĭ (lat. nexus. V. anexez, conexez). Legătură, relațiune: nexu cauzal. substantiv neutrunex
nex (livr.) s. n., pl. néxuri substantiv neutrunex
NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. substantiv neutrunex
nex substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | nex | nexul |
plural | nexuri | nexurile | |
genitiv-dativ | singular | nex | nexului |
plural | nexuri | nexurilor |